Ana

Demult, tare demult

Am iubit o mica fata

E firesc, mi-a placut

Era frumoasa ca o floare de zapada.

Demult, tare demult

Ea-mi daruia multa iubire

Si-un suflet minunat si curat

Ca zapada cand se cerne.

Era viata mea si se numea... Ana

Ce nume simplu!

Iar eu, de-as fi stiut ce va urma

Fugeam din calea sa

Dar am uitat ce am avut

Si am ajuns indiferent

Si-am pierdut-o ca pe-un fulg

Ce-n mana-l pierzi cand s-a topit.

Cand mi-am dat seama c-am ranit

Un suflet cald atata timp

Si c-am pierdut-o

M-am intors ingenunchiat

E prea tarziu...!

Voi ce acum ma ascultati

Mai meditati si nu uitati:

In dragoste indiferenta-i cea mai grea

Cu fiecare despartire

O stea din cer se va desprinde

Iar eu voi sti ca ati facut greseala mea...

Greseala mea.