Vicii

Că strângi timbre sau că tragi pe nas

Că nu poți fără femei sau

Că pui ierburi în atlas

Poți să-i spui oricum, eu le numesc vicii

Atâta timp cât cantitatea

Îți provoacă delicii

E vorba de dependență, nu contează drogul

Când te-ngropi în ceva și-ai uitat scopul

Tremuri și lipsește acel ceva

Fie că e mouse-ul, fie că e undița

Îți găsești mereu alte ocupații

Majoritatea luate de la alții

Uiți de prieteni și în general de toate

Și influențezi la rândul tău mai departe

E o scuză, sau pretext când n-ai scuză

E consolarea ta când alții te acuză

Te amuză când din vorbă-n vorbă

Găsești obsesia ta la altu-n altă formă

Schimb de vicii, nimic anormal

Caut încontinuu o ieșire din banal

Nu posed, la imaginație, porți

Fără vicii, am fi doar niște roboți

Schimb de vicii, nimic anormal

Caut încontinuu o ieșire din banal

Nu posed la imaginație porți

Fără vicii, am fi doar niște roboți

Să ai un șef fără chef și-o muncă stabilă

Să stai în garsonieră, nu-n vilă

Să ai o atitudine umilă

Să aștepți o moștenire de la o babă senilă

Să trăiești mult de dragul de-a trăi

S�� ai familie, să torni n jeguri de copii

Să nu fumezi, să nu bei, droguri să nu iei

Să n-ai păreri sau idei, să nu-ți dorești

Să nu vrei

Să fii bun, să ai o conduită înaltă

Așteptând vacanța de pe lumea-ilaltă

O arzi în halul ăsta?

Ești o victimă îndoctrinată

Schimb de vicii, nimic anormal

Caut încontinuu o ieșire din banal

Nu posed, la imaginație, porți

Fără vicii, am fi doar niște roboți

Schimb de vicii, nimic anormal

Caut încontinuu o ieșire din banal

Nu posed la imaginație porți

Fără vicii, am fi doar niște roboți

Dacă-i vorba de vicii

Omu' cât trăiește-nvață

Uneori mă fac atât de praf, vezi

Cazu' de față

N-am obsesii, am doar perversiuni

Fug de realitate zile-ntregi

Plictisit de minciuni

Dă-te-n căcat, hai, dă-te-n fapt

Care-i viciu' tău

Deliciu' tău social acceptat?

Pozați în creștini mai buni

Decât Sfântu' Petru sunteți ipocriți

Mânca-mi-ați pula până rămâne de un metru

Mulți ar vrea să-ncerce, da' mor de frică

Nu-mi refuz nimic (Hai să răsucim una mică)

Senzația e unică, doza de risc e mică

Viciul meu implică doar plăcere

Și dependență psihică

Prietenii sunt construiți genetic

Să te rupă, să te corupă

Dar tot ei te și educă crede-mă când spun

În viață tre' să fii corect

Comparându-te cu mine, chiar te crezi perfect

Trag în piept aeru' jegos de București

Finalizez, rulez un cui și te

Las să te gândești

Schimb de vicii, nimic anormal

Caut încontinuu o ieșire din banal

Nu posed, la imaginație, porți

Fără vicii, am fi doar niște roboți

Schimb de vicii, nimic anormal

Caut încontinuu o ieșire din banal

Nu posed la imaginație porți

Fără vicii, am fi doar niște roboți